Zeiţele din fiecare femeie – Intervenţie terapeutică pentru identificarea arhetipului feminin
23.02.2015
Motto:
,,Există două feţe ale femeii: zeiţa şi nimic."
(Pablo Picasso)
Cine nu a descoperit în copilăria sa fascinantele întâmplări ale „Legendelor Olimpului”? Cu siguranţă că aţi fost captivaţi de faptele legendare ale personajelor din mitologia greacă, aşternute pe hârtie cu atât de mult har de către scriitorul Alexandru Mitru. Şi, pentru că mirajul a fost şi poate mai este încă mare, aţi avut momente în care v-aţi simţit puternic precum Zeus sau războinic precum Ares, sau mereu îndrăgostită precum Afrodita şi înţeleaptă precum Atena. Poveştile însă nasc, la rândul lor alte poveşti. Iar personajele sunt, în general, născătoare de tipare, pe care noi, în limbajul profesiei noastre le denumim arhetipuri. Şi uite aşa, miturile olimpiene au devenit situaţii de viaţă în care oamenii, deşi muritori, s-au putut regăsi în, şi identifica cu zeii şi zeiţele - eroii lor preferaţi.Şi pentru că îmi imaginez că vă întrebaţi care este motivul pentru care am ales să vă povestesc despre acest subiect, al arhetipurilor feminine, de data aceasta, am să vă răspund simplu: deoarece am descoperit de curând că subiectul poate fi transpus foarte eficient într-o tehnică terapeutică pe care o împărtăşesc acum cu voi. Şi tot acum este momentul să vă spun că ideea mi-a fost furnizată de către colega noastră Coralina Chiriac, Formator al şcolii ARPI, căreia îi mulţumesc pe această cale. În cadrul unui workshop susţinut de către dumneaei, la care am participat, prezentarea realizată pe această temă mi-a inspirat imaginaţia şi am găsit foarte utilă transpunerea subiectului într-o tehnică terapeutică, în cabinet.
Tehnica propusă nu este una de mare dificultate, dimpotrivă. Însă, înainte de a vă descrie paşii pe care trebuie să îi urmaţi, este nevoie să vă introduc în lumea magică a zeiţelor olimpiene, considerate arhetipuri feminine universale.
Pornind de la definirea arhetipurilor, ca imagini în care au fost stocate vechile experienţe ale umanităţii, conţinute în inconştientul nostru colectiv, care sunt predispoziţii psihice preconştiente ce determină individul să reacţioneze într-un anumit fel, ajungem la a sublinia forţa psihologică mare a acestora care, prin accesare, poate determina transformări şi schimbări în fiecare individ, arhetipurile reprezentând astfel unele dintre cele mai importante resurse inconştiente ale noastre.
Din arealul conceptului de arhetip fac parte şi dimensiunile mitice care conturează viaţa fiecăruia dintre noi, doar că, de cele mai multe ori, nu conştientizăm puternicele forţe interioare care ne influenţează în ceea ce facem şi în ceea ce simţim.
În lucrarea sa „Godesses in Every Woman”, psihoterapeutul Jean Shinoda Bolen susține că fiecare femeie funcţionează conform anumitor tipare comportamentale, emoționale sau relaționale inconștiente, ce par a fi guvernate de forțe arhetipale, recognoscibile cu ușurință în rândul zeităților olimpiene.
Zeițele grecești sunt imagini feminine care au locuit în imaginația umană de peste trei mii de ani. Ele diferă una de cealaltă, fiecare având atât trăsături pozitive, cât și potențial negative.
Zeițele sunt tipare sau reprezentări ale felului de a fi feminin - cu mai multă putere și diversitate comportamentală decât li s-a permis femeilor obișnuite să manifeste de-a lungul timpului. Ele sunt frumoase și puternice. Sunt motivate de lucrurile pe care le prețuiesc și reprezintă modele arhetipale inerente care punctează cursul vieții unei femei.
Pentru o trasare mai clară a caracteristicilor acestor tipare arhetipale, autoarea împarte cele șapte zeițe olimpiene - Hestia, Demetra, Hera, Artemis, Atena, Afrodita și Persefona - în trei categorii: zeițele fecioare, zeițele vulnerabile și zeițele alchimice sau transformative. Caracteristicile care disting fiecare categorie țin de modelele de conștiință, rolurile predilecte și factorii de motivație. Atitudinile față de ceilalți, nevoia de atașament și importanța acordată relațiilor sunt de asemenea diferite de la o categorie la alta.
Zeițele celor trei categorii tind să se manifeste în diferitele perioade ale vieții unei femei, în sensul de a trezi în aceasta puterea de a iubi profund, de a munci cu sens și spor sau de a fi senzuală și creativă.
1. Din categoria zeițeilor fecioare fac parte: Artemis, Atena și Hestia. Zeițele fecioare reprezintă aspectul independent, auto-suficient al femeii. Spre deosebire de alte olimpiene, acestea trei sunt cele mai puțin susceptibile de a se îndrăgosti. Atașamentele emoționale nu le pot distrage de la ceea ce li se pare important. Ca manifestări arhetipale, ele exprimă nevoia femeii de autonomie și capacitatea acesteia de a-și concentra conștiința pe ceea ce li se pare lor esențial. Artemis și Atena reprezintă focusarea pe scopuri și gândirea logică, ceea ce le transformă în arhetipuri orientate pe dobândirea de achiziții. Hestia este arhetipul care-și îndreaptă atenția spre interior, către centrul spiritual al personalității feminine.
Aceste trei zeițe întruchipează arhetipurile femine care sunt orientate în mod activ pe atingerea scopurilor proprii. Ele includ în noțiunea obișnuită de feminitate atribute precum competența și autonomia.
2. A doua categorie, formată din Hera, Demetra și Persefona, este considerată de către autoare ca fiind categoria zeițelor vulnerabile. Cele trei zeițe vulnerabile reprezintă rolurile feminine tradiționale de soție, mamă și fiică. Ele țin de arhetipurile orientate spre relații, ale căror identități și stări de bine depind de faptul de a avea o relație semnificativă. Ele exprimă nevoia feminină de a aparține și astfel devin dependente și vulnerabile față de ceilalți. Aceste trei zeițe au fost răpite, supuse, dominate și umilite de către zei masculini. Fiecare dintre ele a suferit în modul său specific atunci când un atașament a fost frânt sau neonorat. Totodată, fiecare dintre ele a evoluat, s-a ridicat deasupra propriei situații și astfel ele pot activa în femei potențialul de creștere prin suferință.
3. Cea de-a treia categorie, a zeiţelor alchimice, este exemplificată de Afrodita.
Artemis (Zeiţa vânătorii)
Caracteristici:
- este o femeie independentă
- este competitivă şi aventuroasă şi critică
- îşi clădeşte identitatea pe ceea ce poate face
- luptă pentru principiile ei
În relaţie cu sexul opus:
- se raportează ca la un frate
- sexualitatea este pe planul doi
- este distantă emoţional, rece şi inaccesibilă
Prin caracteristicile ei, Artemis reprezintă personificarea femeii independente care afirmă cu hotărâre: „Pot să am singură grijă de mine însămi!”. Este suficientă sieşi, distantă emoţional şi inaccesibilă, intransigentă şi critică în general.
Femeia care o are ca arhetip pe Artemis este o persoană atletică căreia îi place să-şi testeze şi cunoască limitele fizice. Iubeşte natura şi îi place să fie în mijlocul ei, simţindu-i viaţa. Simte că trăieşte atunci când scapă de peisajul gri al oraşului şi ajunge într-o oază montană sau marină. Îşi ia energia de la natură. Iubeşte şi animalele, uneori chiar mai mult decât pe oameni deoarece simte că acestea pot fi mai sincere şi mai fidele. În plus este o supravieţuitoare, face faţă oricăror provocări (cu foarte mare iscusinţă şi chiar plăcere) şi este foarte mândră, nu fără motive. Cel care greşeşte în faţa ei trebuie să suporte consecinţele deoarece uneori poate fi răzbunătoare.
Atena (Zeiţa înţelepciunii strategice, ocrotitoare a artei şi a ştiinţei)
Caracteristici:
- este o femeie puternică, foarte înţeleaptă, un strateg excepţional care poate conduce lumea
- este persoana care duce întotdeauna lucrurile la bun sfârşit
- este diplomată şi pragmatică
În relaţie cu sexul opus:
- are nevoie să se căsătorească cu un bărbat
- nu este foarte sexuală, pentru ea sexul trebuie făcut (ca o datorie), nu simţit (din plăcere)
Prin caracteristicile ei, Atena reprezintă îmbinarea perfectă între partea raţională specifică înţelepciunii şi latura puternică, a forţei sale interioare.
Femeia care o are ca arhetip pe Atena este imaginea „fetei lui tata”, ca adult fiind adesea mâna dreaptă a unui bărbat, din punct de vedere profesional. Este imaginea femeii complexe: o femeie inteligentă, atractivă, dar şi dârză. Este o persoană căreia îi displace nechibzuinţa şi accesele ce ies din limitele raţiunii. Este femeia care ştie ce trebuie să facă pentru a avea succes. Are o minte bine structurată astfel încât stratagemele sunt cheia ei spre victorie. Inteligenţa ei se răsfrânge şi asupra celor din jur. Nu este îngâmfată, chiar din contră, i se pare normal să îi ajute pe cei din jur în măsura forţelor sale.
Hestia (Zeiţa căminului şi a focului sfânt)
Caracteristici:
- este o femeie care întruchipează gospodina perfectă (ţine casa în mare ordine şi curăţenie, găteşte şi aduce flori)
- este o femeie care se onorează foarte mult pe ea însăşi, se respectă
- este înţeleaptă, introvertită, dar fericită şi împăcată cu ea însăşi
- este simbolul ritualului
În relaţie cu sexul opus:
- nu are un interes manifest pentru sexualitate.
Prin caracteristicile ei, Hestia este imaginea femeii înţelepte, cu o fire introvertită, dar echilibrată şi fericită cu ea însăşi. Este gospodina perfectă, căminul reprezentând una dintre principalele ei pasiuni.
Femeia care o are ca arhetip pe Hestia este imaginea gospodinei devotate, care are preocupări diverse legate de casă. Îi plac ritualurile şi le pune în aplicare în diferite situaţii. Este inteligentă şi înţeleaptă, reprezentând partea meditativă din femeie, dar puţin comunicativă şi fără prea multe relaţii. În privinţa sexualităţii, este femeia care nu pune accent pe această latură în viaţa ei, relaţia intimă cu un partener neprezentând o importanţă prea mare.
Hera (Zeiţa protectoare a căsniciei, a căminului şi a femeilor măritate, arhetipul soţiei)
Caracteristici:
- este puternică, hotărâtă şi luptă pentru statutul ei
- are principii morale
În relaţie cu sexul opus:
- ar face orice pentru a păstra relaţia
- este o soţie fidelă, devotată, dar geloasă
- din gelozie este violentă şi răzbunătoare pentru infidelităţile soţului
- adesea este capricioasă şi are un comportament nejustificat
Prin caracteristicile ei, Hera este imaginea „soţiei de meserie”, care face din a fi soţie un job pe care îl performează foarte bine, făcând din soţul ei centrul existenţei sale. Nevoia ei de a fi soţie reprezintă de fapt nevoia de prestigiu şi de statut pe care numai în acest mod îl poate obţine.
Femeia care o are ca arhetip pe Hera este cu picioarele pe pământ şi înţelege cum funcţionează lumea chiar dacă nu îi place ceea ce vede. Există în ea atât lumină cât şi întuneric, iubirea şi durerea se leagă strâns în viaţa ei. Existenţa ei spune de fapt povestea întregii lumi. Consideră că iubirea nu trebuie să fie nebunie ci mai degrabă înţelegere şi caută pe cineva alături de care să poată trăi o viaţă calmă şi fericită
Demetra (Zeiţa grânelor şi roadelor pământului, arhetipul mamei)
Caracteristici:
- este protectoare cu cei din jurul ei, dorind să-i hrănească
- îşi doreşte foarte mult copii
- este persoana care nu ştie să spună NU
- este foarte generoasă, până la epuizare
- este figura salvatorului etern
- este răzbunătoare când este sau se simte nedreptăţită
În relaţie cu sexul opus:
- răspunde la nevoile bărbaţilor, dar nu din dragoste sau pasiune, ci din milă
- pentru ea bărbaţii se situează sub nivelul ei, fiind nişte băieţei
- sexualitatea nu este importantă
Prin caracteristicile ei, Demetra este imaginea mamei perfecte şi devotate, chiar supraprotectoare uneori, caracteristică care se extinde în comportamentul ei şi faţă de alte persoane. Faţă de bărbaţi are un aer de superioritate, neluând în serios nici relaţiile, nici persoanele, dar fără să arate în mod ostentativ aceasta. Femeia care o are ca arhetip pe Demetra este mama perfectă, femeia care deşi poate că nu are copii, şi-i doreşte mai mult ca orice şi face eforturi pentru a-şi împlini această nevoie maternă. Este femeia bună cu toată lumea, de care mulţi pot abuza, care nu spune niciodată nu şi nu refuză pe nimeni. Foarte comodă pentru cei din jur, mereu acolo unde este nevoie de ea. Este tiparul salvatorului perfect, persoana de încredere în orice situaţie. Luptând pentru ceea ce este al ei, poate fi răzbunătoare la încercarea de a i se face nedreptate sau a i se lua ceea ce posedă.
Persefona (Zeiţa dualităţii, a lumii umbrelor dar şi a fertilităţii, arhetipul fiicei)
Caracteristici:
- este o femeie care are o dublă calitate - tinereţe inocentă dar şi înţelepciune bătrânească
- este manipulativă şi mincinoasă, cameleonică, dar face şi pe plac celorlalţi
- este descurcăreaţă dar şi oportunistă
În relaţie cu sexul opus:
- în stadiul de Core este inconştientă de sexualitatea ei şi atrage bărbaţi tineri care nu se simt confortabil cu femei mature, prinţi care sunt aşteptaţi să o trezească
- în stadiul de Persefona este zeiţa inconştientului, perfect conştientă de inconştientul şi sexualitatea ei.
Prin caracteristicile ei, Persefona reprezintă atât femeia tânără, fecioara nevinovată şi plină de voioşie, cât şi femeia matură care şi-a însuşit feminitatea, şi-a pierdut inocenţa şi ataşamentul faţă de părinţi şi a început să acţioneze matur, luând propriile ei decizii. Problema esenţială cu care se poate confrunta în viaţă este integrarea şi armonizarea acestor două tendinţe.
Femeia care o are ca arhetip pe Persefona este imaginea fetei „mamei". Este femeia copil, răsfăţată şi neajutorată, dar care are capacitatea de a fi pe picioarele ei când îşi propune acest lucru. Îi place să fie protejată şi alintată, deşi poate să existe şi fără această protecţie. Este o fire duală, care oscilează mereu între a mai copilări un pic şi a-şi asuma responsabilităţile de femeie adultă. În dragoste este prototipul prinţesei care aşteaptă să fie salvată de un prinţ, nefăcând eforturi pentru a-l găsi pe acesta.
Afrodita (Zeiţa frumuseţii şi a dragostei senzuale, pasiunii fizice)
Caracteristici:
- este foarte frumoasă, nu poate trece neobservată, atrage atenţia
- frumuseţea ei îi aduce şi neajunsuri
- este puternică, de neânvins
- este vanitoasă şi temperamentală
- este un spirit liber şi libertin
În relaţie cu sexul opus:
- se îndrăgosteşte foarte repede, trece de la o relaţie la alta, infidelitatea fiind ceea ce îi place
- pune iubirea mai presus de orice, chiar şi mai presus de îndatoririle matrimoniale, fiind infidelă şi intrând în relaţii după bunul ei plac, nevictimizându-se
- o atrag bărbaţii inaccesibili sau care nu sunt buni pentru ea
- poate fi răzbunătoare pe bărbaţii care nu o venerează în relaţia intimă
Prin caracteristicile ei, Afrodita își meține autonomia ca o zeiță fecioară, dar în relații se comportă ca o zeiță vulnerabilă. Conștiința ei este atât focusată, cât și receptivă, ea motivând femeile să caute în relații mai degrabă intensitatea decât durabilitatea, să valorifice procesul creativ și să fie deschise la schimbare. Femeia care o are ca arhetip pe Afrodita este graţioasă, feminină şi are în jurul ei o aură ce atrage toţi bărbaţii. Aceştia se mai ceartă pentru ea uneori, dar acest aspect nu poate spune că îi displace. Vrea să cucerească şi să fie cucerită, este romantică, pasională şi visează la o iubire care să îi taie răsuflarea, acea iubire pentru care ar fi dispusă să îşi dea viaţa. Uneori îi place să se joace cu sufletul bărbaţilor care îi pică în mreje deoarece vrea să cunoască toate faţetele iubirii. În plus, bărbatul de lângă ea trebuie să îşi construiască întregul univers în jurul ei deoarece uneori poate fi puţin cam posesivă.
Identificând propriul arhetip, rolul nostru individual în Univers, putem să ne facem o idee despre ceea ce are impact sau ne determină destinul. Putem să ne facem o idee clară despre ceea ce putem deveni, despre imaginea ideală a ceea ce noi suntem. Ne putem înţelege anumite tendinţe şi astfel le putem transforma. Cunoscând arhetipurile active în sufletul tău poţi să aduci la lumină tot ce e mai bun în tine, poţi să te cunoşti mai bine, să devii mai aproape de idealul tău arhetipal.
Cunoaşterea acestor zeiţe reprezintă, conform autoarei Jean Shinoda Bolen, un nou teritoriu şi o nouă cale de extindere a conştiinţei feminine. Când află care zeiţă este dominantă în interiorul ei, orice femeie îşi poate descoperi forţa anumitor instincte, îşi descoperă priorităţile şi abilităţile, modalităţile de afirmare a propriilor sensuri despre viaţă şi lume.
Prin urmare, o abordare a acestor tipare arhetipale feminine în terapia integrativă poate viza următorul demers:
1. Aducerea pacientei în lumea fantastică a poveştilor şi basmelor copilăriei pentru activarea copilului său interior.
2. Familiarizarea pacientei cu conceptele de inconştient, inconştient colectiv, arhetipuri.
3. Familiarizarea pacientei cu zeităţile olimpiene şi propunerea explorării dimensiunilor arhetipale feminine reprezentate de către acestea, printr-un discurs despre caracteristicile fiecărei dintre cele şapte zeităţi.
4. Asistarea pacientei în procesul de identificarea a ei cu unul sau mai multe dintre modelele descries.
5. Explorarea, împreună cu pacienta, a caracteristicilor pozitive şi negative identificate.
6. Explorarea, împreună cu pacienta, a măsurii în care aceste trăsături ale feminităţii sale îi impactează şi influenţeză parcursul în viaţă şi relaţiile pe care le dezvoltă.
7. Explorarea, împreună cu pacienta, a eventualelor schimbări în profilul feminităţii sale pe care aceasta şi le-ar dori.
Bibliografie
- Bolen, J.S. (2014), Godesses in Every Woman, Harper Paperbacks, New York: Quill